Dar "The Illusionist" (2006) de Neil Burger nu e doar despre trucuri, mister și artă scenică. E o poveste despre dragoste, demnitate și cât de frumos poți să dispari când ești dispus să riști totul.
Viena, la începutul secolului. Misteriosul iluzionist Eisenheim (interpretat de magnificul Edward Norton) captivează publicul cu spectacole care frôlează supranaturalul: cu un singur gest, poate chema spiritul morților.
Când ducesa Sophie (Jessica Biel) apare în public, devine clar că nu e o întâlnire întâmplătoare. Se pare că au o istorie — s-au iubit cândva. Și acum acele sentimente se aprind din nou.

Sursă:
imdb.com
Filmul își dezvăluie încet cărțile: la început pare o dramă de epocă, apoi se transformă în thriller, și în final devine o poveste polițistă cu o întorsătură atât de ingenioasă încât chiar și spectatorii experimentați vor exclama: "Era totul acolo, în fața noastră..."
Ce face "The Illusionist" special?
- Atmosfera: tonuri calde sepia, lumina lumânărilor, umbre și mister
- Coloana sonoră de Philip Glass — unul dintre cele mai mari atuuri ale filmului
- Și, bineînțeles, finalul care te face să vrei să revezi tot ce tocmai ai văzut
Dacă iubești filmele unde trucurile au suflet, nu doar spectacol — cu siguranță revedește sau descoperă "The Illusionist". Aici, magia nu e înșelătorie. E planul. Mai devreme pe zoomboola.com, am scris despre "The Fly" — când un om se transformă în ceva ce abia mai poți numi uman.